Gri

Casele au devenit gri, hainele celor de pe stradă, gri, feţele oamenilor, gri. Morocănoşi, frustraţi, nervoşi….

Acum câteva zile, o vânzătoare tânără și urâțică, îmbrăcată neglijent, peste hainele maronii, aruncase o blăniță mov tern, spăla trotuarul din faţa magazinului. Era frig, încă nu zăpadă, dar frig greu, care apăsa pe umeri. La câţiva paşi, o femeie frumoasă, îmbrăcată bine. Fătuca se face că nu o vede şi aruncă zoaiele pe femeia elegantă. Zâmbetul din colţul gurii, rictus pe o faţă prea tânără pentru astfel de sentimente, spunea totul. Invidia, frustrarea, otrava răzbătea prea mult, prea devreme prin toţi porii. Femeia, elegantă și în astfel de momente, a scuturat geanta, scumpă probabil și udă de mizeria spoită, a scos o batistă albă, Doamne de când nu am mai văzut batiste adevărate, a șters cu gesturi încete paltonul frumos, grena cu guler de blană și la final i-a aruncat fătucii un zâmbet ușor ironic, înțelesese situația și a ieșit din scenă cu un aer superior.

Am văzut totul de la un geam de sus, m-a intrigat rictusul rău al fetei, mi-a plăcut eleganța femeii și îmi dau seama că sărăcia ne face răi, meschini!

Am senzaţia că se apropie ultimul val. Şi toţi aşteptăm, nu ştim ce, doar starea de aşteptare o resimţim.

Suntem o naţiune în care nimeni nu-şi face datoria aşa cum trebuie, dar toţi cerem celor din jur să muncească mai mult. Şi ni se pare firesc. Suntem nervoşi când la vreun ghişeu ne închide cineva uşa în nas. Mergem la locul nostru de muncă şi facem la fel. Şi ni se pare firesc. Ne aruncăm frustrările pe cei din jur. Şi explodăm când ceilalţi fac la fel. Şi ni se pare firesc.

Sărăcia ne face încrîncenaţi!

Puţini îşi mai cumpără haine colorate. Ni se pare că nu mai rimează cu lumea din jur. Cercei, mărgele, inele nu-şi mai găsesc locul într-o lume ternă, bluzele roșii, albastre, eșarfele multicolore, doar răzleț mai apar pe stradă, în rest gri, cenușiu, bej, maro, negru, petuniile, muşcatele scoase altădată la balcoane, nici atât. Globurile de iarnă agățate la geamuri să coloreze bucuria sărbătorilor apar din ce în ce mai rar, parcă rătăcite între geamurile mate, care ascund povești neștiute de nimeni.

Sărăcia ne face urâţi!

E ţara unde vecinii te reclamă că ai flori la geam….

Spune-ți părerea

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *