Iubirea rană-mi face!

A încercat primăvara acum ceva timp să vină, dar iarna, încă în putere a alungat-o. S-a ascuns zâna verde pe malul mărilor, în peșteri, încercând să se scuture de sperietură. S-a întors iarna, a aruncat zăpadă peste noi, a suflat ger, a poleit iar copacii, dar bătrână de acum, cu părul mult prea argintat, slăbită, vrea să plece să-și odihnească crengile uscate, să-și ascută țurțurii, să-și domolească viforul. Dar trebuie urmaș pe jilț să lase, să transforme gheața în flori și primăvara n-o găsește. Trimite solii de pace și cu greu, târâtă pe sus, zâna florilor apare. Este încă un copil, dar zilele trec și capătă forțe. Devine ușor o copiliță cu plete verzi, cu curcubeu prins pe mijloc, soarele i se prinde în ochi, vântul îi dă târcoale, îi spune cuvinte dulci, îi mângâie părul, o cuprinde în brațe, îi dă din forța lui. Și zâna știe că i se cuvine locul de pe tron. Se așează timidă la început, dar din ce în ce mai semeață. Este vremea ei.

Îmi las fața scăldată de soarele încă rece, mi-e dor de Macondo, mă așez pe banca dezghețată, azi am vrut ceai de fructe de pădure, doar ceai, fără țigară, nu vreau să alung frumusețea zilei cu fum. Mă las mângâiată de crengile teiului, salut castanii, simt primăvara ce va să vină! În exuberanța mea, alerg de la un copac la altul, văd o pată albă pe pământul uscat. Mă apropii, un ghiocel mărunt răsărit ca din piatră anunță și el zâna cu pletele verzi. I-aș face casă, rădăcinile le-aș cuprinde în temelie, mi-e teamă că oricine va trece îl va strivi. Este atât de fragil, ca soarele ce parcă vrea deja să se ascundă. Iau câteva crenguțe, îi fac un adăpost, adun pământ în jur, să-i apăr rădăcina. Teiule, apără-l, castani, ocrotiți-l, e prea plăpând pentru zile încă reci.

Mă îndrept cu inima strânsă spre laborator. Este luni și azi voi lucra cu Tu,Dor. Lunea este morocănos, mi-e teamă de ochi de brici, dar mi-e atât de dor de apropierea lui.

E vesel, soarele tot s-a lăsat în privirea lui. Mi-e cald, mi-e bine lângă el. Aș vrea curaj, aș vrea un vânt să mă împingă în brațele lui, aș vrea să-i spun tot ce-i scriu seara, tot ce-i șoptesc când cad în vis. Azi te iubesc, Tu,Dorul, într-o zi, am să prind curaj, am să mă uit în ochii tăi și am să-ți spun. Da, vreau ispita lui să fiu, hai ochi, uitați-vă spre el, hai gură, spune-i ce ai de spus, hai buze, soptiți-i  taina ce o știe.

Râde și glumește și la un moment dat, când mă întorc spre el, mă ia în brațe. Ridică-te mână și prinde-l, și mâna se ridică,  îl ating ușor pe păr, apoi încă o dată, prind curaj și îl ating pe față, apoi ca o adiere pe păr, tot sufletul îl adun în degetele cu care mângâi, toată ființa mea o chem în mâna ce atinge ușor, sunt doar degete acum, sunt doar brațul ce se ridică spre el.

Se aude o ușă trântindu-se, mă dezmeticesc, se trezește, clipa s-a dus, ispita a zburat, mâna cade rănită, degetele se strâng spasmodic, au atins, au mângâiat, doar dorul l-au pornit, flămânde încă, se retrag, se ascund în buzunare. Câte arme, dorule ți-am pus în brațe, câte arme cu care tu acum mă tot lovești, câte săgeți arunci dragoste spre mine, câte răni îmi faci.

La prânz, cobor pe banca mea, vreau gândurile să-mi adun, dar doar amintirea atingerii îmi urcă sângele în obraji. Mă sufoc, o talpă haină a călcat exact ghiocelul meu. Furie simt acum; teiule, de ce nu l-ai ascuns, castani de ce nu ați oprit măcelul? Încerc să-i ridic tulpina, dar este prea târziu, viața s-a scurs, nicio pâlpâire, niciun puls, e dus și-mi vine să urlu, de dragoste sau de furie, să arunc din mine foamea sau frustrarea.

Auzi-mă lume! e primăvară și eu iubesc și iubirea rană-mi face! Îmi cuge sângele șuvoi, iar eu cu degetele încerc să opresc revărsarea, așa cum opream odată curgerea din pisoiul nevinovat, pun dig cu palmele, astup rana, încerc sângele să întorc, ca viața să nu se ducă din mine.

Spune-ți părerea

comments

12 comentarii


  1. Foarte mult sentimentalism, cititorul din mine se bucura sa gaseasca atatea elemente literare dincolo de povestea in sine.
    Da, iubirea nu-i doar sublim, extaz si placere. Este si tristete, refulare sau furie. Poate fi chiar toate cele patru anotimpuri – rece, schimbatoare, calda, primitoare…

    Răspunde

    1. Te iubesc, Xaara, pentru cuvintele tale. Da, asta mi-e iubirea și tristețe, și refulare și furie. Pasiune.

      Răspunde

    1. Promit, Daniel, o să încep de acum să-mi construiesc cuvintele. Va fi mângâiere, iubirea mea atunci, și alintare.

      Răspunde

  2. Am citit cu sufletul la gura si mi-am adus aminte de povestile vechi cu zane pe care mi le soptea bunica inainte de culcare. Mi se pare absolut minunat ceea ce poate impartasi sufletul omului cu ceilalti muritori. Totusi, eu stiu un lucru pe care ma bucur ca l-am invatat de timpuriu. Iubirea nu doare, nu strapunge inima si nu loveste fiinta. Iubirea este pura, calda, primitoare si protectuare. Cei care ranesc sunt oamenii cu orgoliul si dorinta lor de a avea totul, lasand in urma nimic pentru cel care i-a oferit iubire…

    Răspunde

    1. Ianolia, iubirea împărtășită nu face răni, dar joaca de-a iubirea rănește. Cu Taina, cineva se joacă, sau nu? Este atât de nesigură pe ea!

      Răspunde

      1. Cred ca doar faptul ca iubesti trebuie sa iti dea o stare de bine. Mie imi da un tonus fantastic, desi nu mi se intoarce iubirea. Da, iubirea neimpartasita doare, dar iubire renaste suflete. 🙂

        Răspunde

        1. Cui nu i-ar da iubirea tonus, la orice vârstă? Și îmi aduc aminte de o carte din copilăria mea, Torente, și al său personaj, Yan Yvarsen, care la bătrânețe s-a îndrăgostit de o femeie mutată de curând în vecinătate și ce avânt a luat prin viață. Nici anii nu îi mai simțea. Era tânăr, doar pentru că iubea.

          Răspunde

  3. Azi, de Valentine’s Day, e ziua in care ghiocelul a fost cules de un baiat pentru a-l darui iubitei si azi chiar daca suntem in februarie dragostea a adus primavara in ochii tuturor.

    Răspunde

    1. Ralu Ka, nu azi, ci de azi. Deja a venit primăvara, eu o simt, înainte de toate în modul cum percep oamenii din jurul meu. Sunt mai veseli, nu-i așa? Sau așa-i văd, dar asta înseamnă că pentru mine, deja e venită!

      Răspunde

Lasă un răspuns la Ianolia Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *