Carmen, dacă eu nu voi mai fi înainte ca tu să nu mai fii, păstrează totul pentru tine, șterge, aruncă, sau pune-le în cutia ta cu fluturi albaștri, nu sunt pentru lume, poate într-o zi, când vei simți că sunt pregătiți, trimite totul copiilor mei. Când scriam nu aveam pe nimeni altcineva în mintea și inima mea, nu am scris pentru oameni, nu am scris nici pentru tine, am scris pentru neant. Apoi, ce nevoie ar avea oamenii de câteva pagini scrise la tristețe sau la bucurie? Cine mai este acum interesat de sentimente? Cine ar mai înțelege o amintire sau o dorință? Totul fără dialog, fără acțiune, doar pagini reunite într-un fel de jurnal.
Am scris, de-a lungul timpului, poezii, schițe, am scris cuvinte frumoase pe foi de hârtie, trimise apoi prin poștă, prietenilor, acum scriu o simfonie, scriu o statuie, scriu o bătălie, sau, pur și simplu scriu o banală carte, dar care nu va fi carte niciodată, vreau să rămână crâmpeie de viață, cu tine, cu el, lângă el, departe de el. Crâmpeiele astea, mici puzzle-uri, din ceea ce a fost viața mea, tu pune-le, piesă cu piesă, la locul lor, până când, la final, vei avea povestea.
Vreau să scriu, eu cu mâna mea, sfârșitul, să scriu ”am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea mea”. Acum e a ta, tu vei alege ce vei face cu ea. Numai, te rog, ai milă de sufletul meu, așa ușor se poate sparge! și, vezi tu, Carmen, povestind, mă implic, poate mai mult decât ar trebui, vorbind, mă eliberez, descriind, mă rememorez, mă recompun, dar iubind, mă expun și știu că, expunându-mă, voi suferi, dar dacă ar fi să o iau de la capăt, aş face la fel, de mii de ori la fel. Dacă e bine sau nu, te las pe tine să decizi.
Continuarea în ”Taina, început de poveste”. Adresa de unde poate fi achiziţionată cartea: https://www.facebook.com/cris.mihaela.barbu, aici se poate trimite pe un mesaj privat adresa și numărul de telefon, sau pe adresa de email: cristina_barbu2000@yahoo.co.uk, la fel, unde pot fi contactată autoarea.