Talantul fără rod
Au trecut anii, între mine și Grig a rămas o răceală care mie îmi convenea. Nu-l voiam, nu-l doream, aveam dormitoare separate, rar venea în camera mea, mă poseda scurt, […]
Au trecut anii, între mine și Grig a rămas o răceală care mie îmi convenea. Nu-l voiam, nu-l doream, aveam dormitoare separate, rar venea în camera mea, mă poseda scurt, […]
Când ne-am întors în București, m-am invitat la Grig acasă, avea un apartament și acolo, mai mic, dar la fel de aranjat, cu vaze imense puse la colțuri, cu statuete, […]
În ultimul an, l-am cunoscut pe Grig. Era frumos, curat, semăna puțin cu tata, dar avea un cuțit în privire care mă ținea departe. Fața ovală, perfectă aproape, ochii negri, […]
Au trecut anii, am crescut oarecum timidă, închisă în mine, nu prea aveam prieteni la școală, la noi pe stradă mai vorbeam cu alți copii, dar copilăria se terminase, […]
Au trecut lunile și tata a revenit acasă. Îmbătrânit, slab, cu umerii căzuți. Mergea doar sprijinit și doar câțiva pași, cât să-l așezăm dimineața pe un scaun, apoi cât […]
Ziua a început liniștit, ca orice zi de vară. Spre prânz, soarele deja dogorea, și noi, copiii ne retrăsesem la umbra dudului din poartă. Mă gândesc acum la pilda din […]
Anii aceia de început de copilărie au fost frumoși, eram copii și ne simțeam copii. Pe strada noastră, ca o coincidență se adunaseră numai proscriși. Lângă noi, stătea tanti Paulina, […]
Astfel că îmi amintesc, atât de real îmi amintesc serile în care stăteam toți cinci în pat, tata băga surcele în soba mica, se simțea miros de lemn ars, […]
M-am născut la câțiva ani după război. Există încă în amintirile mele, bărbați, probabil foști soldați, fără mâini sau picioare, în cârje noduroase, cerșetori pociți de arme, încă în resturi […]
Inspir liniște, expir neliniște! Înspir calm, expir stres! Cam așa s-ar putea rezuma viața mea din ultimii ani. Cineva m-a rugat să scriu despre stările mele din acești ani, ca […]