ianuarie 2016

Eu nu plâng!

De dimineață am fost chemat la medic, trebuia să-mi spună rezultatele. Am plecat senin, nu am premoniția lucrurilor negre, sau a celor albe ce urmează să se întâmple. Apoi, nu […]

Ca un prunc abandonat

Mă strecor prin frig, încerc să nu mă las atins de fumul gerului, de ceață. Totul este alb, eu sunt alb, inima mi-e albă și prin vene îmi circulă zăpadă. […]

Eva, ruptă din coasta mea...

Am primit multe rugăminți de a discuta de-a lungul timpului, pe chat. Unele serioase, altele pisicoase, altele prețioase, fiecare încerca drumul spre inima mea în felul ei. Părul meu argintat […]

Un tren rătăcit...

Soarele abia se mai cerne printre nori. Miroase a ceață deasă lăsată ca o prevestire rea peste oraș. În spațiul mic ce îmi rămâne, respir, încercând să-mi capăt forța să […]

Coborâre...

O voce caldă încearcă să mă întoarcă în realitate: ”Gata, este timpul să vă treziți!”. ”Nu, nu încă, vă rog, mai lăsați-mă!”, îmi aud glasul care este de fapt cel […]

Întâmplarea mea nespusă

Mă operez. O chestie apărută din senin care trebuie extirpată. O rană? O bucată de carne, de unde o fi apărut? Nu m-a întrebat nimic, doar a apărut și a […]

Apoi, poate am s-o scriu....

A fost liniște. Priveam pe geam, vorbeam cu Dumnezeu, ca la fiecare sfârșit, ca la fiecare început. Începeau pocnitorile, petardele. Se apropia ora de plecare. Trebuia să mă pregătesc, dar […]