speranță

Cristina Barbu

Frig cumplit. Nici măcar cafeaua nu pot s-o beau pe bancă. Nu a nins deloc, dar gerul de noiembrie pătrunde până la oase. Pisicii sunt ascunși la căldură, prin casele […]

Trebuie să cred...

Plecând de la mare, am fost pe la o mânăstire. Mai fusesem în urmă cu câțiva ani cu sufletul făcut vraişte, dar nu în acest fel de vraişte ca acum. […]