Așteptam să vin, toată duminica s-a scurs greu în așteptarea săptămânii ce va veni. Mi-era teamă de cum va fi Tu,Dor. Rumoare peste tot, mi-am dat seama de cum am parcat mașina, ceva se întâmpla, nu am avut timp să stau pe bancă să savurez cafeaua, am intrat. Șeful cel mare era în control. Niște fonduri tăiate, ceva greșeli făcute pe studii, șeful tuna și fulgera, era în birou la Tu,Dor, se auzea țipând, am inima făcută țăndări, mi-e teamă pentru el, nu mă pot gândi decât la fața lui palidă, la mersul aplecat după fiecare astfel de discuție.
Când totul se liniștește, mă duc la el, dar Tu,Dorul parcă mă judecă, parcă se uită cu îndoială la mine, stă deoparte, se eschivează, este rece, voit rece, rămâne la distanță, fața lui este de nepătruns, când mă apropii nici nu zâmbește, nu vede nimic, nu aude nimic, îl întreb și nu răspunde, este nervos, este morocănos, parcă nu este el, parcă este cineva străin, parcă vrea să îmi arate că m-am înșelat. Eu stau și mă supun judecății. Nu îmi este bine. Răceala lui mă taie. Îmi este greu. Îmi este ca un gol. Aș vrea să vorbesc cu el, dar mă respinge. Seara, plec acasă, mă urc în mașină și stau minute întregi fără să pot porni, parcă trăiesc zilnic aceleași secvențe, se derulează aceleași scene, când ajung acasă, mi-e frig, mă zgribulesc, încerc să dorm să pot uita, mă forțez să dorm, mă gândesc la inima mea în palma lui atât de rece, nu va rezista, va îngheța, se va sfărâma bucată cu bucată. Seara, târziu, sună telefonul, Tu,Dorul, aproape îmi cade telefonul din mână, este rece și la telefon, da, vrea să fie rece, se forțează să fie rece, parcă să îmi arate ceva, parcă este un răspuns la ceva ce făcusem, dar nu știam ce, aș fi vrut să întreb, dar nu am avut curaj, mă întreabă ceva de studiu, ceva aiurea, ceva ce ar fi putut aștepta până mâine, dar totuși m-a sunat și eu țin, strâng telefonul și îl rog în gând: Nu închide, mai întreabă-mă ceva, mai spune ceva!! Închide și nu înțeleg nimic. Am crezut că s-a terminat judecarea mea, că mi-a dat cumva de știre că este totul în ordine. Dar trece noaptea cu chin, vine altă zi și el nu mă bagă în seamă. La un moment dat, îi zâmbesc, dar se întoarce cu spatele, probabil că și zâmbetul meu este stingher, strâmb, ochii lui trec peste mine, privirea lui mă evită, nu înțeleg ce se întâmplă, nu înțeleg de ce se întâmplă, mă întorc, am privirea goală și inima pustie, mă termină sentimentul acesta că sunt singură, ca și cum nimeni nu mă vrea prin preajmă, mă simt deformată, mă văd deformată, frigul este undeva, în mine, afară este cald, pe frunte simt și eu stropi de sudoare, dar îmi vine să mă zgribulesc, este un frig parcă de secole intrat în mine și nu-l pot da afară.
S-a schimbat Tu,Dorul, în câteva zile iar, îl privesc și știu că și așa îl iubesc și știu asta după cum mă rog pentru el, și mai știu asta după cum mi se face inima când îl văd trecând în fugă, fără să mă vadă, pe undeva pe la capătul culoarului, și mai știu asta pentru că vreau să-i fac cu mâna, să-i spun că nu știe totul, nu am apucat să-i spun totul, că nu i-am plâns totul și nu i-am râs totul, nu l-am sărutat cu totul, nu l-am privit cu totul și nu l-am strâns în brațe cu totul, mai am și de privit și de sărutat și de spus și de strâns, și mai știu asta după cum mi-e dor de el, și mai știu asta pentru că mă gândesc că fără mine, acolo, este singur, și mi-e teamă de rănile pe care oricine i le-ar putea face, el habar n-are, e surd, e mut, e orb, crede că nu are nevoie de mine, poate că nu are, poate că fără mine putea fi el, cu mine a trebuit să fie altfel. Este undeva lângă mine, îl privesc, dar mi-e dor de el, dor de el cel pe care-l cunosc, nu de străinul acesta, mi-e dor de el cald și bun, zâmbitor.
Unde este Tu,Dorul meu? De ce se ia de piept cu toți? De ce se ia de piept cu mine? Oameni nu se schimbă așa, el vrea să arate așa, vrea să arate cuiva ceva, mie? Altcuiva? Nu știu, nu înțeleg, oamenii nu se schimbă așa, parcă a trecut o pală de vânt peste el și a luat partea senină și a adus umbră, nu se schimbă peste noapte așa, nu dintr-o dată, nu sunt buni astăzi și mâine sunt răi, nu sunt calmi astăzi și dau sfaturi în jur de calm și mâine sunt nervoși, nu râd astăzi și mâine se încruntă, nu înțeleg și fug, fug din calea lui, fug de el, mi-e dor de el și fug de el, mă înghite dragostea mea, mă termină dorul, dar mi-e teamă, nu știu cum va ieși judecarea mea.
Și dacă iubirea mea nu depinde de el, de cum este el, dacă nu depinde dacă este bun sau rău, dacă nu depinde dacă este senin sau încruntat, dacă nu depinde de el, de cine depinde dragostea mea?