întuneric

Sfârșit de poveste!

Ninge, ninge peste tot, ninge cu fulgi imenși, ca anul trecut, dar îi simt reci în stomacul meu, în inima mea, cu lovituri de tunet peste mine cad stropii de […]

Fără ași în mânecă

Scrisoare către Taina Zilele trec luminoase după ani de ceață. Ca și cum aș fi ieșit dintr-un tunel uriaș, mergeam, dar capătul nu se vedea, după ani de mers prin […]

Cristina Barbu

Am zăcut zile și nopți! Vise fierbinți, tulburi, mi-au răvășit ce mai rămăsese viu din mine! Nimic nu mi-a oprit căderea. Treaptă cu treaptă tot mai jos, tot mai adânc, […]

Cristina Barbu

Mi-e frică de întuneric, întotdeauna mi-a fost şi pentru a mă proteja, mama îmi aprindea o veioză mică, atunci când mă culcam. Când Carmen rămânea noaptea la mine, de multe […]