Cristina Barbu

Cristina Barbu

Am ieșit cu prieteni vechi, seară de sâmbătă, răcoroasă, dar cu semn de primăvară. Sentimentul de renaștere mă scoate din casă, razele soarelui au pătruns dincolo de ușa bârlogului și […]

Cristina Barbu

Primăvara se lasă greu, crengi goale, crengi uscate de luni de zile, parcă primăvara se ascunde de noi, timidă, nesigură, îi este teamă să-și preia împărăția. Natura se ascunde de […]

Cristina Barbu

  Încă te aștept! Îţi voi istorisi poveşti nespuse până acum, îţi voi pune cireşe roşii la urechi şi voi muşca din ele, şi-am să plâng să ştii cum e […]

Cristina Barbu

M-am plimbat ore în şir pe străzi. Sunt singură. Andrei a plecat la Bucureşti. Nu am ştiut ce să fac cu timpul gol. Şi cu mine goală. Străzile sunt pustii […]

Cristina Barbu

A încercat primăvara acum ceva timp să vină, dar iarna, încă în putere a alungat-o. S-a ascuns zâna verde pe malul mărilor, în peșteri, încercând să se scuture de sperietură. […]

Cristina Barbu

Am fost crescută să respect, să iubesc, să mângâi. Copil fiind, într-o zi, pisicul nostru a venit acasă clătinându-se. Cineva îi înțepase coada, de fapt coloana vertebrală era înțepată. Curgea […]

Nimic nu va fi!

Cu dor de primăvară adevărată am ieșit la plimbare. Aș căuta liliac alb, aș căuta tei înfloriți, dar crengile goale nu-mi dau încă șansa revenirii. Și nori adunați, și ape […]

Eu nu strivesc minuni!

În dragoste eu pun totul, dacă văd un fluture albastru, aş vrea să-l iau în palmă, să-i mângâi aripile diafane, dar i-aş face rău cu toată uimirea mea. Tu,Dorului uimirea mea […]

Copil născut din lut

De câte ori m-a transformat viața, de câte ori am făcut gesturi pe care nu credeam că o să le fac vreodată. Impuls de moment, revărsare de ape, nebunie de […]

Mi-e frig! Mi-e frică!

Primăvară ciudată, cu ace de gheață căzând peste noi, soare anemic, imun la privirea mea rugătoare, săbii păzind acoperișurile, topindu-se, desprinzându-se într-un final fără forță, lovind trotuarele cu putere, cu […]