rană

De cele mai multe ori, puteam!

Când ai plecat, am dat din umeri. Ei și ce? o plecare! O plecare între multe alte plecări! Ce mai contează o plecare? Eram învățată cu plecări fără întoarcere, fără […]

Mă mai ții minte?

Uneori, te mai strig! Cuvintele îmi pleacă năuce de pe buze, parcă alcool din aer și-a croit drum spre sângele lor, și acum bete, denaturate, aleargă prin văzduh, spre tine. […]

Întâmplarea mea nespusă

Mă operez. O chestie apărută din senin care trebuie extirpată. O rană? O bucată de carne, de unde o fi apărut? Nu m-a întrebat nimic, doar a apărut și a […]

Fără rădăcini!

Mă îndrept spre casa părintească. Alerg, iau curbele cu viteză, urc pante, cobor răspântii, vreau să ajung ca la o fântână cu apă vie. Am senzația că acolo mă voi […]

M-am jucat!

Te regăsesc câte puțin! Nu mă lași să mă apropii prea mult de tine, ai ridicat un zid gros în fața mea, nu mă lași să-l dărâm, doar câte o […]

Mă redau timpului

Te-am chemat, Taină, să stăm de vorbă, mi-am adunat inima, am certat-o, i-am spus să stea potolită, să nu se bage în față la discuție, să lase judecata să vorbească, […]

Cristina Barbu

A încercat primăvara acum ceva timp să vină, dar iarna, încă în putere a alungat-o. S-a ascuns zâna verde pe malul mărilor, în peșteri, încercând să se scuture de sperietură. […]

Cristina Barbu

Am fost crescută să respect, să iubesc, să mângâi. Copil fiind, într-o zi, pisicul nostru a venit acasă clătinându-se. Cineva îi înțepase coada, de fapt coloana vertebrală era înțepată. Curgea […]

Eu nu strivesc minuni!

În dragoste eu pun totul, dacă văd un fluture albastru, aş vrea să-l iau în palmă, să-i mângâi aripile diafane, dar i-aş face rău cu toată uimirea mea. Tu,Dorului uimirea mea […]