taină

Capitolul 1

Încep anul cu o nouă carte, nu voi posta zilnic și nu voi posta totul. Oltenia are o legendă mai puțin cunoscută, Craiul de Rouă, cartea va fi o viziune a […]

Tu poți, așa e?

Într-o toamnă, ai vrut să mă înveți cum se moare. Erai îngrijorat, puteam muri oricând, viața este atât de fragilă, tu trecusei prin multe, știai cum se moare, muriseră toți […]

Taina, început de poveste

Carmen, dacă eu nu voi mai fi înainte ca tu să nu mai fii, păstrează totul pentru tine, șterge, aruncă, sau pune-le în cutia ta cu fluturi albaștri, nu sunt […]

Început de joc...

Taina nu a apărut. Mi-a fost teamă să întreb pe cineva, mi-era teamă de un răspuns, de o certitudine. Apoi, când începeam din nou bătrân să mă simt, când simțeam […]

Cristina Barbu

  Încă te aștept! Îţi voi istorisi poveşti nespuse până acum, îţi voi pune cireşe roşii la urechi şi voi muşca din ele, şi-am să plâng să ştii cum e […]

Cristina Barbu

A încercat primăvara acum ceva timp să vină, dar iarna, încă în putere a alungat-o. S-a ascuns zâna verde pe malul mărilor, în peșteri, încercând să se scuture de sperietură. […]

Sunt un tei (1)

Sunt un tei bătrân. În ultimii ani, am încurcat socoteala primăverilor și a iernilor, am uitat numărul verilor și al toamnelor. Pielea mea este zbârcită, iar rădăcinile mele au crescut […]

Taina mea, minciuna mea

Pentru ce scriu? Pentru cine scriu? De ce fac azi ceea ce fac ? La ce îmi foloseşte ? Cui foloseşte? ”Privirea” n-a fost astăzi „a mea”, a fost rece, […]

Este vară deja

Este vară! Deja vietățile pământului caută umbra. Doar eu mă arunc după fiecare rază de soare, avidă, flămândă mereu de soare. Masa unde lucrez eu cu cei patru colegi, de […]