Macondo, în pericol
Anul acesta a venit târziu primăvara și a fost tare mofturoasă. Plouă mereu, mă ascund pe băncuța mea de ploaie, pisoii sunt încă acolo, cafeaua de dimineața a devenit o […]
Cristina Barbu
Când lumina s-a stins
După ce a fost acceptat ca ginere de străbunicul, până a-şi face casa dintre câmpuri, tataia cu mamaia au stat vreo doi ani în casa bătrânească, la străbunici. Atunci l-au […]
Trebuia să aibă un nume?
Sfârșit de mai cu ploaie caldă… Îmi cumpăr cafeaua și țigările, dau să mă așez pe bancă și constat cu surpriză că Macondo, tărâmul meu, a fost desconspirat. Sub băncuță, […]
Sfârșit de capitol
La câteva luni de când a murit mamaie de la oraș, mă plimbam prin centru. Îi aveam pe Mihai și Mihaela de mână, şi le explicam din „tainele” traversării străzilor. […]
Zâmbet cu raze de soare
Studenții au venit din nou în practică. Și cu ei, la un moment dat, a apărut profesorul cu cicatrice pe frunte. Da, este cert, lucrează aici, am crezut că este […]
Prezicere cu miros de liliac
E Mai…. Pe stradă miroase a liliac. Am cumpărat din piaţă, de la o ţărancă, o căldăruşe plină de flori de liliac alb. În casă a venit primăvara… Am ieşit […]
Aprilie cu viață
E aprilie… E cald, am renunțat la haina grosă, iar băncuța mea e din nou invadată de gâze care se trezesc năuce la viață. Îmi savurez cafeaua și cele două […]
Criza, ca o hidră otrăvită
Nu ştiu de unde a venit, nu sunt economistă, nu cunosc substraturile, legile după care se învârt rotiţele economiei, nu ştiam dacă este normal să vină, nu mă aşteptam la […]
Rămas bun, doamna profesoară!
Mă opresc astăzi, din povestea mea, doar astăzi. Este o zi tristă, o doamnă profesoară a trecut pragul spre nemurire, și vreau această postare să o dedic domniei sale. Anul […]
Ploaia din noi
După câteva zile de ger năpraznic, după zile de zăpadă fără miros de cozonac, a început să plouă. Totul s-a transformat în ghețuș. Văd doar copiii veseli mergând spre școală, […]