pământ

Fără rădăcini!

Mă îndrept spre casa părintească. Alerg, iau curbele cu viteză, urc pante, cobor răspântii, vreau să ajung ca la o fântână cu apă vie. Am senzația că acolo mă voi […]

Cristina Barbu

Magie este atunci când mă așez cu fața spre soare și îmi apare o umbră lungă, lungă care se întinde peste tot, până ajunge la tine și tu când vezi […]

Cristina Barbu

M-am întors la institut. Am stat împietrită pe banca mea, în lipsa mea au dat fire de iarbă, m-a mângâiat teiul, m-au salutat castanii. Banca a scârțâit voioasă când m-am […]

Cristina Barbu

Am fost crescută să respect, să iubesc, să mângâi. Copil fiind, într-o zi, pisicul nostru a venit acasă clătinându-se. Cineva îi înțepase coada, de fapt coloana vertebrală era înțepată. Curgea […]

Sunt bine, auzi?

Ce vrei să ştii? Mă priveşti adeseori, te simt, trec pe lângă tine şi în ochi ai întrebări, te întorci, vrei să ştii cum sunt? Vrei să ştii despre mine? […]

Sunt un tei (1)

Sunt un tei bătrân. În ultimii ani, am încurcat socoteala primăverilor și a iernilor, am uitat numărul verilor și al toamnelor. Pielea mea este zbârcită, iar rădăcinile mele au crescut […]