Tu, din alte vremuri, tu, din alte timpuri
Nu ştiu cum a început totul. Nu m-am apărat, nu m-am rugat lui Dumnezeu să mă apere, ştiam sigur că sunt ferită de astfel de lucruri. Andrei era lumea mea, […]
Cristina Barbu
Despre a fi ”cineva” (3)
Un prieten nu-ţi spune niciodată “Eu nu mă bag”, nu se scuză, nu fuge, supărarea ţi-o alină nu ţi-o aţâţă, cearta n-o transformă în ură, sau indiferență! Un prieten nu-ţi […]
Despre a fi cineva (2)
Cinstită să fiu, faptul că aşa mă vede un coleg oarecare, după ani în care am fost colegi, nu-mi creează niciun disconfort. Dar există acolo şi oameni care contează mult […]
Despre a fi „cineva” (1)
Îmi doresc să trăiască Carmen. Îmi este foarte dor, Carmen era criticul meu cel mai obiectiv, ştia relaţia mea cu fiecare, ştia cum sunt toţi cei din jurul meu, chiar […]
Numai al meu!
Sunt acasă, este bine, înconjurată de atenție, mai trebuie să stau câteva zile în pat până când sfărșeala asta din corp se duce din mine. Scriu, îmi amintesc, închid ochii, […]
Carmen, ascunsă după un zid
După întâlnirea aceea dureroasă, ani de zile nu am mai știut nimic de Carmen, nu l-am mai văzut nici pe nea Toma, pe Carmen au mutat-o de la școală imediat, […]
Sunt fluviu ce curge năvalnic către mare
Înainte de a intra în operație eram euforică, toți din jur erau îngrijorați, triști chiar, fiecare cu gândurile lui, cu bun rămasul lui, eu făceam notă discordantă, știam asta, mă […]
Suflet rătăcitor
Mâine mă voi opera, probabil la ora asta eu voi fi deja în operaţie, ceva banal, apărut pe neaşteptate, crescut în corpul meu, ceva ce trebuie extirpat, nimic grav, probabil […]
Înger blond
Azi noapte am visat-o pe Carmen. Era așa cum am văzut-o ultima dată, înger blond, rece, frumos, de neajuns la inima lui. Astăzi toată ziua m-am gândit la ea. Este […]
Sete de el
Zilele se scurg monoton ca în orice noiembrie. Ger, zăpadă, alunecuș. Macondo devine dimineața un ținut de cleștar, țurțuri delicați curg din fiecare ramură, dacă o rază de soare rătăcită […]