Cristina Barbu

Ticuri... Dependențe..

Am continuat jocul cu care intrasem în viața de cuplu, ieșeam seara la câte un restaurant, de obicei scump, sau la teatru, ea se agăța bine de mâna mea, eu […]

O poartă căzută...

Liana a aflat, n-a sunat, nu a întrebat nimic, s-a suit în tren, a venit fără să mă anunțe la mine acasă, m-a privit în ochi, adânc, voia să afle […]

Nu suntem numere!

„Nu suntem numere, suntem liberi, Suntem foarte vii, Căci ziua în care vom ceda este Ziua în care vom muri”. Nici noi n-am fost numere. Am fost tineri și nu […]

Prima durere...

Liana provenea dintr-o familie cu mulți copii, hainele le rămâneau de la unul la altul, dar decolorate, învechite, de la o vreme învățase să le mai ajusteze, să le mai […]

Femeia din vis...

În timp, ne obișnuisem unul cu altul, o curtam în virtutea inerției, ea încetase de a mai fi o țintă pentru mine, dar îmi era greu să mă desprind de anturajul […]

Privirea care subjugă...

Pe Crina am cunoscut-o în studenție, era medicinistă, înaltă, subțire, trup de trestie ce o făcea să pară vulnerabilă, fragilă, extrem de curtată, genul de păpușă – bibelou, fiecare bărbat […]

Ea, ascunsă sub pleoape..

Dimineața trece tăcută, liniștea apasă, simt o greutate pe umeri și aproape cu violență deschid radio-ul vechi. Reînviu sub ritmul de reggae, liniștea se sparge fărâme, greutatea se ridică. E […]

Adam. Ca la începuturi…

Duminică dimineața. Aș fi vrut să mai stau în pat, să mai trag de timp, dar după câteva foieli, simt o ușoară durere de cap. Toamna mă ia, ca întotdeauna […]